Viitorii mei vecini


În acest moment lucrez la crearea satului nostru, un sat în care a trăi cu bucurie şi iubire va fi lucrul cel mai important. Un sat de 250 hectare unde vor locui 150 de familii care vor avea o viață autosuficientă pe moșia lor de 1,5 hectar în medie.
În acest proces de creație, am intrat recent într-o fază unde caut să ajung cu grijă la oamenii care ar putea deveni primii mei vecini.
Am început să mă adresez oamenilor doar de două săptămâni.
Înainte de acest moment, m-am concentrat pe alte lucruri: în ultimele trei luni am căutat calea mea într-o țară în care ar putea fi născut satul nostru: dulce Românie, patria (țara de naștere) soției mele.

Zilele trecute am anunțat pe Facebook că aș dori să fac cunoștință cu oameni care sunt interesați să locuiască în satul nostru.
Și, spre plăcuta mea surpriză, mulți oameni m-au contactat imediat: prin e-mail, prin facebook, prin telefon, printr-un apel video, și de asemenea, cineva pe care l-am putut întâlni cu adevărat în vremurile de Covid19.

De când am avut aceste contacte, în special apeluri și întâlniri, am avut un sentiment de încântare: acum îmi dau seama deodată că creez legături cu oameni care pot deveni vecinii mei până sfârșitul vieții mele!!
Nu este un contact pentru o clipă sau un vecin pe care îl voi vedea din când în când, sau un prieten care îmi este drag și pe care îl întâlnesc câteodată.
Aceștia sunt oameni împreună cu care voi crea un sat… un sat de bucurie și de iubire, va fi un proces bogat și intens, pentru tot restul vieții mele.
După soția mea şi familia mea, acești oameni îmi vor fi cei mai dragi.
Voi avea grijă pentru ei din toată inima, mă voi dedica total pentru ei.
Îi voi iubi cu tot ce am în mine.
De asemenea simt pentru prima dată această iubire pentru familia sufletului meu.

Voi avea grijă pentru ei din toată inima, mă voi dedica total pentru ei.

Îi voi iubi cu tot ce am în mine.

În conversațiile pe care le-am avut în zilele trecute, simt totodată că din ambele părți experimentăm acest contact ca fiind intens.
Ambele părți simțim că vorbim despre un angajament care este foarte profund.
Desigur niciunul dintre noi nu știm în acest moment dacă vom deveni în cele din urmă vecini unii cu alții, dacă vom deveni un fel de familie a sufletului. Dar pot să simt în conversații că amândoi ne dăm seama că este o posibilitate reală.
Se eliberează în mine sentimente foarte intense și foarte frumoase: îmi dau seama mai mult ca niciodată că am așteptat această nouă familie toată viața mea.  
Sunt pregătit să le spun „da” primilor noștri vecini.
„Ne vedem în curând, dragi vecini!!”